TU
Sunt anumite senzatii in viata pe care e imposibil sa le uiti…Daca as descompune amintire cu amintire si as sterge locuri, persoane, sunete, nu as putea sterge starile de spirit. Desene imprimate pe foia de papirus a memoriei, nu pot fi desprinse sau indepartate, ele raman o parte din fiinta ta. Le vezi coloratura aprinsa si distinsa precum a papusilor matrioshka si oricat de mult ai incerca sa le descompui, nu reusesti decat sa te surprinzi cu forme noi iar si iar…interminabil.
Nu a trebuit decat sa citesc randuri pentru a simti reverberatiile de atunci si de acum si de va fi. Pentru ca oriunde voi fi purtata de drumul ce mi se intinde inainte si pe care incerc sa il intalnesc cu cel predestinat pentru a-mi regasi fericirea, regasesc sentimentul ‘acesta’. Atat de plin de mine, de tine si de intregul Univers. Si nu e iubire, poate nici prietenie, e regasire!
Doua fiinte, puncte atat de distante fizic pe tabla jocului vietii contopite printr-un amestec mai mult sau mai putin fortuit, dar cu siguranta mult asteptat! Cu tine am inteles ca suvita mea zbatuta prin vant nu va mai fi niciodata blonda precum spicul de grau, dar noi o putem vedea asa, ca poezia ridica si ne ajuta sa ne intalnim intr-un spatiu sacru si incarcat de magia ochilor ce tresar, ca bariera unei alte limbi nu e decat o cale de a invata ‘a citi’, ca oricat de departe am calatori, in final nu ajungem decat de la noi catre noi intru noi!
Si ca, in ciuda infinitelor posibilitati de manifestare a personalitatii mele, tu ai capturat atunci in privire esenta fiintei mele.
Iti multumesc ca ai (re)aparut in viata mea!
Leave a Reply
