In lumea ta
In lumea ta sunt panze de paianjen.
Le-am tesut impreuna candva gen:
In ceasul in care privirile si buzele ni s-au aruncat desuet
In prada leaganului scobit din inima de cires si prins in corzi de Soare – dulce zambet.
In lumea ta sunt mii de cotloane.
Le-am intrezarit atunci printre coloane
Inghitind tacerea incinsa de facliile amare
Intr-un inspiro topit de-o deoparte cu al meu in apusul intelepciunii – dulce uitare.
In lumea ta sunt culorile mai demult create.
Le-am zamislit fara noima din teasta dorintei aflate;
Si muguri fragezi au strapuns imbacsitul sevalet al timpului
Zburdand cu zvon de fluturi spre calea noua taiata lunii – dulce cale a Olimpului.
In lumea ta se zbate umbra zborului meu – dulce plecare.
Leave a Reply
